| |
Adrian Păunescu
Poet si Senator
Născut: 20 iulie 1943, localitatea Copăceni , judeţul Bălţi,
Basarabia, România. Tatal, Constantin Paunescu (1916-1990),
de origine din comuna Bârca, judetul Dolj, a fost invatator, director de scoala,
sublocotenent de artilerie, participant la al doilea razboi mondial, membru al
PNL din 1933 pana la moarte, detinut politic, condamnat la 15 ani de temnita
stalinista, in doua randuri, pana in 1964. Mama, Floarea (Ispas), nascuta
in 1918, in comuna Bragadiru de langa Bucuresti, a fost invatatoare, apoi
profesoara de biologie, directoare a Scolii nr. 129 din Bucuresti, astazi -
pensionara. Parintii lui Adrian Paunescu s-au cunoscut in Solona - Surduc (Salaj),
unde erau tineri invatatori, si i-au dat viata in Basarabia, unde au fost
trimisi dupa Cedarea Ardealului.
Cetatenia: româna
Naţionalitatea: româna
Religia: crestin ortodox
Starea civila
- 1961-1977 - casatorit cu poeta Constanta Buzea, cu
care are doi copii, Ioana (n.1967) si Andrei Alexandru (n. 1969)
- 1990 - se casatoreste cu Carmen Antal (n. 1967), cu
care are un copil, Ana Maria (n. 1990)
Studii
- Scoala primara, gimnaziu si liceu, la Barca, Carna
si Craiova (Liceele „Fratii Buzesti“ si „Nicolae Balcescu“)
- Ramas fara sprijinul tatalui, care este dat afara
din invatamant pentru activitate anticomunista (ulterior, la Borsa -
Maramures, arestat), vine in Bucuresti, unde urmeaza ultimele doua clase la
Liceul Central, pe care-l absolva in 1960
- Din motive politice (tatal fiind detinut politic),
nu se poate inscrie la Facultatea de Filologie a Universitatii Bucuresti,
decat in 1963, pe care o termina in 1968
- 1970-1971 - bursier al Universitatii Iowa - S.U.A.,
sustinand, in ultima luna a programului american, conferinte in fata
studentilor americani, la Universitatile: Ann Arbour, Chicago, Columbia din
Washington, Michigan etc
- Universitatea Bucureşti , Facultatea de Filologie
Activitatea (selectiva)
Presa scrisa
- 1960 - debuteaza cu un poem in revista „Luceafarul“
- Se impune, impreuna cu Ioan Alexandru, Ion Gheorghe,
Constanta Buzea, Gabriela Melinescu, Sanziana Pop, Marin Sorescu, in
Cenaclul „Labis“, al revistei „Luceafarul“, sub conducerea lui Eugen
Barbu.
- 1962 - redactor, pentru 6 luni, al publicatiei „Crisana“
din Oradea.
- Revenit in Bucuresti, participa la infiintarea
revistei „Amfiteatru“, in ianuarie 1966 si lucreaza la publicatiile
„Romania literara“ si „Luceafarul“, ca redactor sef adjunct
- in toamna lui 1971, este numit de Biroul Uniunii
Scriitorilor redactor sef al revistei "Luceafarul", dar Comitetul
Central al Partidului Comunist Roman nu a validat optiunea Uniunii
Scriitorilor. Adrian Paunescu isi da demisia, din demnitate, de la „Luceafarul“,
demisie care ii e aprobata la 1 februarie 1972, si, pentru un an, e somer
- Il cunoaste pe Octavian Paler, care ii ofera doua
rubrici de publicistica – una zilnica, in „Romania libera“, alta
saptamanala, in revista „Magazin“
- Constantin Mitea ii ofera o rubrica publicistica in
revista „Contemporanul“
- 1 februarie 1973 - numit redactor sef al revistei
„Flacara“, pe care o conduce pana in 8 iulie 1985, cand este destituit,
sub invinuirea ca „Flacara“ devenise revista nemultumitilor, adesea in
contradictie cu institutiile statului socialist, pe care le critica violent,
in plina perioada de cenzura a regimului totalitar de la Bucuresti
- Nu are un loc de munca pana in toamna anului 1985,
cand devine publicist comentator la revista „Contemporanul“, cu lungi
perioade in care nu i se permite sa publice
- In decembrie 1989 si ianuarie 1990, fosti colegi de
la „Flacara“ fac tot ce pot, pentru ca Adrian Paunescu sa nu revina la
publicatia pe care o adusese la celebritate, impunandu–i si pe multi
dintre ei.
- februarie 1990 - este lasat fara serviciu de catre
ministrul culturii, ceea ce il determina sa infiinteze propria institutie,
Editura Adrian Paunescu, in martie 1990
- 1990 - director, pentru 8-9 saptamani, in vara si
toamna anului 1990, al saptamanalului de mare succes „Zig Zag Magazin“
- iulie-august 1990 - colaboreaza la revista „7 zile“
din Ramnicu Valcea. Patronul acesteia, George Chirca, ii ofera spatiul
tipografic si mica echipa redactionala existente, pentru a realiza o noua
publicatie, care se va numi „Vremea“.
- Din august 1990 editeaza, asadar, „Vremea“,
publicatie saptamanala, care isi castiga un important loc pe piata si devine
cotidian national in 14 august 1992. Ziarul apare in editii diverse pana la
sfarsitul anului 1997
- din septembrie 1990 - apare revista saptamanala de
cultura, civilizatie, eveniment si performanta „Totusi iubirea“, care
isi intrerupe, temporar, aparitia la sfarsitul anului 1997
- In „Totusi iubirea“ si „Vremea“ publica o
serie impresionanta de editoriale politice, interviuri, poeme, discursuri
parlamentare, reportaje, texte cu subiecte sportive si satirice, polemici,
pamflete si note
- Din 1995 - fondator si presedinte al Fundatiei
culturale Iubirea, al Fundatiei Constantin si al Asezamantului Adrian
Paunescu
- Colaboreaza, de-a lungul anilor, la majoritatea
publicatiilor centrale, cotidiene, saptamanale sau alte periodice din tara
(„Romania libera“, „Scanteia tineretului“, „Magazin“, „Saptamana“,
„Luceafarul“, „Romania literara“, pana in 1990, si, dupa
liberalizarea presei din decembrie 1989, la „Romanul“, „Libertatea“,
„Pro Sport“, „Gazeta sporturilor“, „Republica“, „Timpul“,
„Sport Star“, „7 Zile“, „Jurnalul national“, „Sportul romanesc“
etc)
- Din 10 iunie 1999 - director al cotidianului „Sportul
romanesc“, editat de grupul de presa „Curentul“
Cenaclul
- 17 septembrie 1973 - infiinteaza Cenaclul „Flacara“,
adevarat fenomen de masa, cu care sustine, pana la interzicerea sa, in 16
iunie 1985, 1615 manifestari de muzica, poezie si dialog, in fata a mai mult
de 6 milioane de spectatori
- Pe scena Cenaclului „Flacara“, se lanseaza spre
marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere romanesti, poeti
si alti creatori
- In 1982, apare triplul album de discuri L.P., „Cenaclul
Flacara in concert“, iar in 1983, este realizata, fara a putea fi cuprinse
decat putine filmari, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacara - Te
salut, generatie in blugi“, interzisa imediat de autoritati
- 7 mai 1990 - infiinteaza Cenaclul „Totusi iubirea“,
pe Stadionul din Drobeta Turnu Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru
Visan si al fotbalistului Ilie Balaci. In cei peste zece ani de activitate,
noul cenaclu sustine concerte de mare succes, in tara si dincolo de
actualele granite, in special la Chisinau. O parte din activitatea de
exceptie a Cenaclului „Totusi iubirea“ (690 de manifestari, pana la 25
mai 2000) se regaseste in seria de casete audio si video editate de Fundatia
Iubirea, intre 1995 si 1999
Televiziune
- 1977-1981, la ideea lui Dumitru Popescu, realizeaza
la Televiziunea Romana un ciclu de emisiuni de descoperire si valorificare a
potentialului creator cultural national („Antena va apartine“, „Antena
Cantarii Romaniei“, „Gala Antenelor“, „Descoperirea Romaniei“, „Redescoperirea
Romaniei“, etc.)
- 1985-1989 - numele sau nu mai poate aparea pe
posturile de radio si televiziune, masura restrictiva care continua pana in
1992
- Din 1992, participa, in calitate de invitat, la
emisiuni pe teme politice si culturale, la Televiziunea Romana 1 (cea mai de
rasunet fiind cea realizata de Mihai Tatulici, in 17 iulie 1992) si TVR 2 (Seratele
muzicale ale lui Iosif Sava, Ceaiul de la ora 5, al Marinei Almasan), TV
Antena 1 (inclusiv la Milionarii de la miezul noptii, realizator Marius Tuca
si la emisiunea Printre randuri, a lui Radu Herjeu), Tele 7 abc, Pro TV, Tv
Sigma, Super Nova din Bucuresti, Tele + si Cinemar Baia Mare, TV-Valcea, TV-Deva,
TerraSat Craiova, Dags TV Petrosani, TV Slobozia, TV Bacau, TV Lugoj, Terra
Sat Resita, Cony Sat Tulcea, alte posturi locale de televiziune, la Radio
Romania, Radio 21, Radio 2M+, Radio Total, Radio Blue Jeans Slobozia, Europa
Libera etc.
- 27 martie 1998 - realizeaza Duplexul
Bucuresti-Chisinau, la TVR 2
- 21 martie 1998 - 2 aprilie 1998 - realizeaza, la
Televiziunea Nationala Antena 1, emisiunea saptamanala de cultura,
civilizatie, eveniment si performanta „Schimbul de noapte - Pariul pe
insomnie“ (dialoguri cu personalitati, recitaluri de muzica de toate
genurile, lansari si relansari de talente din muzica, literatura, plastica,
stiinta, sanatate, teatru, expozitii de pictura, fotografie si sculptura,
rubrici de cultura economica, mitologie istorica a neamului, limba romana
actuala, reportaje de actualitate, alte rubrici de cultura, dialog si
civilizatie vii (49 editii pana in 2 aprilie 1999)
Din 9 aprilie 1999, emisiunea isi schimba denumirea,
respectiv „O sansa pentru fiecare“ (se difuzeaza vinerea, 12 editii,
pana la 25 iunie 1999) iar din 25 iulie 1999 pana in 14 decembrie 1999, cand
are loc ultima editie, emisiunea se difuzeaza duminica noaptea, de la ora 1,
in continuarea emisiunii „Meciul meciurilor“, in cadrul mega-emisiunii
„O noapte cu Adrian Paunescu“.
- 7 martie-14 decembrie 1999 - realizator al emisiunii
duminicale TV Meciul Meciurilor - Fotbal Club Antena 1
- Din 26 ianuarie 2000 - realizeaza, la Tele 7 abc,
doua noi emisiuni saptamanale: „O noapte cu Adrian Paunescu“
(talk–show, sambata noaptea) si „Cenaclul Totusi iubirea“ (duminica
seara)
Activitate Politică
- 1966-1968 - secretar al organizatiei U.T.C. de la
Uniunea Scriitorilor din Romania
- August 1968 - devine membru al Partidului Comunist
Roman. Este sanctionat cu vot de blam cu avertisment, in toamna anului 1985
- 1992-1998 - membru al Partidului Socialist al Muncii,
caruia iI devine vicepresedinte in 1993 si primvicepresedinte si purtator de
cuvant in 1994. In februarie 1996, este desemnat candidat al PSM la
alegerile prezidentiale din 1996. Pierde alegerile prezidentiale.
- 1992-1996 - senator de Dolj
- presedinte al Comisiei senatoriale de cultura,
arta si mass-media si al Grupului Parlamentar „Partida Nationala“
- membru al delegatiei parlamentare romane la
Consiliul Europei de la Strasbourg. Observator european la alegerile din
Republica Moldova (1994) si Republica Croatia (1995). In 1994, este ales
vicepresedinte al Grupului Politic Stanga Europeana Unita
- Membru al Partidului Democratiei Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat)
- 2000-2004 - Membru al Senatului, din partea Circumscripţiei electorale Dolj
- Preşedinte al Comisiei Senatului pentru Cultură, Culte, Artă şi
Mijloace de Informare în Masă
- Membru al Comisiei Interparlamentare Bucureşti - Chişinău
-
Preşedinte al Grupulului Parlamentar de prietenie România-China
- Membru
al Grupului Parlamentar de prietenie România-Turcia
- Membru al Grupului de prietenie
România-Portugalia.
Afilieri
- Preşedinte al Fundaţiei "Iubirea"
- Preşedinte al Fundaţiei "Constantin"
Carti publicate
- Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
- Mieii primi (1966, poezii)
- Fantana somnambula (1968, poezii)
- Cartile postale ale mortii (1970, proza fantastica)
- Aventurile extraordinare ale lui Hap si Pap (1970,
literatura pentru copii, cu ilustratii de Constanta Buzea)
- Viata de exceptii (1971, antologie de poezii)
- Sub semnul intrebarii (1971, interviuri)
- Istoria unei secunde (1971, poezii, trei editii,
prima fiind arsa de cenzura de partid)
- Lumea ca lume (1973, publicistica)
- Repetabila povara (1974, poezii)
- Pamantul deocamdata (1976, poezii, doua editii)
- Poezii de pana azi (1978, antologie de poezii,
record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, in colectia BPT,
cu o prefata de Eugen Barbu si o postfata de Serban Cioculescu)
- Sub semnul intrebarii (1979, editie revazuta si
adaugita, interviuri)
- Manifest pentru sanatatea pamantului (1980, poezii)
- Iubiti-va pe tunuri (1981, poezii)
- De la Barca la Viena si inapoi (1981, reportaj,
jurnal, cu ilustratii de Andrei Paunescu)
- Rezervatia de zimbri (1982, poezii, cu ilustratii de
Ioana Paunescu)
- Totusi iubirea (1983, antologie de poezii)
- Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984,
antologie de poezii)
- Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986,
antologie de poezii, care contine un capitol de poeme inedite si unul de
referinte critice)
- Locuri comune (1986, poezii)
- Viata mea e un roman (1987, poezii)
- Intr-adevar (1988, poezii, ilustrate de Andrei
Paunescu)
- Sunt un om liber (1989, poezii). Aceasta carte a
fost retrasa de pe piata, in septembrie 1989, de indata ce a aparut si a
revenit printre cititori in martie 1990.
- Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustratii de
Andrei Paunescu, doua editii)
- Romaniada (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
- Bieti lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
- Noaptea marii betii (1993-1994, poezii, Trilogia
carunta)
- Front fara invingatori (1995, poezii)
- Infractiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare
si o bibliografie de Andrei Paunescu)
- Tragedia nationala (1997, poezii)
- Deromanizarea Romaniei (1998, poezii)
- Cartea Cartilor de Poezie (1999, integrala poeziilor
aparute in volume, si un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate
cartile de versuri publicate de Adrian Paunescu, de la debutul din 1965,
pana in 1999. Pe cat s-a putut, autorul a reconstituit si a oferit
variantele adevarate ale poeziilor sale, pe care, in anumite cazuri,
datorita cenzurii, le-a publicat, in volumele sale, cu titluri sau versuri
schimbate)
Tirajul total, de peste 1.000.000
exemplare, este un record pentru un poet roman in viata
In curs de aparitie
- Pentru orice eventualitate (antologie de poezii,
Chisinau)
- Vinovat de iubire (roman)
- La cules de porumb (roman)
- Scrieri alese - Publicistica
- Scrieri alese - Proza
- Crima fara pedeapsa (roman)
- Romanul vietii mele (memorialistica)
Calatorii in strainatate
- O singura vizita la Moscova, in 1966. Din august
1968, de la raspicatele sale declaratii antisovietice, ilustrate si de
poezia „Soarta“ si numeroasele sale versuri dedicate Basarabiei si
Bucovinei, nu a mai avut voie sa mearga peste Prut si a fost interzis in
Uniunea Sovietica, autoritatile oprindu-l sa-si revada locul natal, inclusiv
satul in care s-a nascut, pana in 1990, cand poate vizita pentru prima oara
teritoriul dintre Prut si Nistru
- Calatoreste in China, Elvetia, Bulgaria, R.F.
Germania, Austria, Grecia, Cehoslovacia, Ungaria, Franta, Italia, Portugalia,
Malta, Pakistan, Anglia, Croatia, Irlanda, Olanda, Belgia, Turcia
Premii si distinctii
- Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania (1968-1971)
- Ordinul Crucea Germaniei (1973)
- Ordinul Muncii - clasa 2 (1974)
- Meritul Cultural - clasa a doua (1979)
- Premiul Academiei Romane (1983)
- Premiul pentru intreaga activitate al CC UTC (1983
si 1984)
- Ordinul Tudor Vladimirescu clasa a doua (1984)
- Premiul pentru literatura decernat de Revista
Literatura si Arta de la Chisinau (1994)
- Premiul pentru poezie al Centrului International
Ecumenic si al Bancii Religiilor (1995)
- Premiul Fundatiei Damian Ureche pentru poezie (1996)
- Premiul „Povesti de adormit bunicii“ al
Emisiunii TV Duminica in familie 1999
- Diploma comemorativa “Doina si Ion Aldea
Teodorovici“ a Federalei Nationale a Revolutionarilor din Romania
- Premiul Fundatiei „Niste tarani“ – 1999
- Diploma si Trofeul Fundatiei „Romania 2000“
- A mai primit diverse premii si distinctii pentru
poezie si activitate jurnalistica.
- Din 1994, este ales, mai multi ani la rand,
presedinte al Congresului Spiritualitatii Romanesti (desfasurat la Baile
Herculane)
Statui
- 1986 - bust al poetului executat de sculptorul Deac
(pastrat cu discretie in casa poetului)
- 1999 - bustul al poetului, executat de artistul
Rodion Gheorghita si asezat in centrul localitatii Slatioara (Valcea), in
acelasi complex statuar cu Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creanga,
Mihail Sadoveanu si prozatorul Dinu Sararu
Pasiuni
- scrisul si lectura
- iubitor de muzica (folk, rock, Beatles, clasica,
folclor)
- joaca fotbal, tenis, biliard, tenis de masa, popice,
sah
- iubeste animalele, in special câinii
- colectioneaza carti si publicatii importante,
instrumente de scris, conduce automobilul
- pasionat, din anii tineri, de institutiile valorii,
dialogului, atitudinii, concordiei, performantei, pluralismului, culturii si
civilizatiei prin adaugire
- se teme de traznete si de prostii inarmati.
Limbi straine
- Vorbeste curent limba engleza
- Citeste in franceza si spaniola
- Recita versuri de Esenin in ruseste.
Adresa
O biografie mai ampla, realizata de Andrei Paunescu,
fiul poetului, poate fi gasita la Inforomania |
